20 aprilie 201821 aprilie 2018 Natalia Constantin

Vacanță în Ocland, Harghita | Cazare, mâncare, natură și prieteni noi

Travel

Vacanță în Ocland, Harghita

Dragii mei, vreau să vă povestesc neapărat despre vacanța de primăvară, vacanța de Paște, o vacanță specială, o vacanță care ne-a deconectat de la tot ce înseamnă oraș, aglomerație, televizor și chiar internet, căci nu am avut nevoie de nimic din toate acestea. A fost o vacanță de 5 zile, dar am vizitat atât de mult, am făcut multe poze, am atâtea să vă povestesc chiar dacă pe canalul meu de YouTube am postat deja un clip și probabil că ați văzut deja cum a fost vacanță, clipurile de pe YouTube se combină frumos cu articolele pentru că sunt lucruri ce nu pot fi filmate și imagini care nu pot fi expuse în cuvinte.

Vreau să vorbesc întâi despre locul unde ne-am cazat, apoi voi vorbi despre locurile înspre care ne-am îndreptat de aici. În primul rând, am ales să vizităm Harghita pentru că nu am mai fost aici și aveam nevoie de un colț de liniște unde să ne petrecem vacanță de Paște, iar soțul meu a ales acest loc. Nu știam mare lucru despre această zonă, așa că am plecat la drum fără așteptări și am fost chiar impresionată, în prima fază de pășunile verzi, de natură, liniște, parcă un colț de răi așezat la sute de kilometrii de noi, cu părere de rău, căci m-aș refugia mai des într-o lume ca aceasta.

Cazare la Pensiunea Hanna din Ocland/ Harghita

Ne-am cazat la pensiunea Hanna din Ocland, o pensiune agroturistică unde ne-am simțit ca acasă, un loc liniștit, curat, cald și primitor, căci gazdele ne-au făcut să ne simțim foarte bine. În titlul acestui articol vă spuneam că ne-am făcut prieteni noi, ei bine, Annamaria și Viorel sunt gazdele pensiunii Hanna, cei care ne-au devenit prieteni, iar copiii noștri s-au împrietenit și s-au jucat împreună în aceste zile.

Despre Hanna pot să vă spun că este o pensiune altfel, sau poate așa am văzut-o eu, însă nu este într-o zonă aglomerată, ba chiar este în mijlocul unui sat sat cu oameni prietenoși, nu este o zonă unde oamenii se înghesuie să se cazeze și cred că asta este și farmecul ei. Hanna este oază de liniște în mijlocul naturii, alături de sătenii din Ocland, lângă o Biserică cu ceas care te anunța de câteva ori pe zi ora exactă și o poți vedea de pe geam, chiar prin perdeluțele lucrate de mână, albe, care îți vor aminti și ție de bunici cu siguranță. Hanna este o combinație între vintage și modern, căci condițiile oferite sunt moderne, adică totul este confortabil, însă are o aură vintage foarte plăcută și Annamaria ne-a spus câteva povești, poveștile tablourilor de pe pereții din living, foarte interesante de altfel.

Pe această proprietate se află și o casă construită în anul 1780, de către străbunicul proprietarilor care a intrat în proces de recondiționare pentru a fi introdusă în circuitul turistic. Deocamdată îți da ceva emoții la prima vedere dar este plină de istorie și povești.

Mâncare

Annamaria ne-a preparat mâncare tradițională ungureasca, am mâncat diverse feluri de Gulaș, o tocanita care ne-a cucerit pe toti (porkolt), ne-a preparat pulpă de miel umplut pentru cina de Paște, cușcuș cu legume, deserturi de-ale locului printre care si arany galuska (galuste de aur) și diverse ciorbe, toate delicioase și foarte gustoase și mă bucur ca am încercat preparate pe care nu le-am gustat până atunci și bineînțeles că am mâncat Kurtos Colac, absolut yammy, în plimbarea prin Praid.

Ce am vizitat…

Sâmbătă am fost la Salina Praid, vă recomand cu mare drag să ajungeți acolo pentru că nu veți regreta cu siguranță. Despre Salina Praid pot să vă spun că este imeeensa. Se ajunge acolo cu autobuzul și în interior găsiți orice, de la parc de aventură pentru cățărare, atât pentru copii cât și pentru adulți, leagăne, tobogane, spațiu pentru copilași unde pot să picteze, Biserică, magazine, scaune speciale pentru masaj, căci relaxare la Salină, iar în drumul înspre ieșire, după ce vei urca multele scări, este un restaurant imens cu mâncare bună. Așadar, condiții sunt, chiar poți să stai acolo o zi întreagă, asta dacă ești mai răbdător din fire, căci nouă nu ne-a ieșit și am plecat către Cheile Varghisului de aici, fără mare chef (eu), dar când am ajuns acolo, un alt colț de rai cu multe flori rare, micuțe și colorate, m-am bucurat că nu am pierdut această aventură.Cheile Vaeghisului este un loc greu de descris în cuvinte așa că va trebui să urmărești videclipul de pe Youtube de mai jos, ca să înțelegi ce vreau să zic.

Duminică am plecat către Sighișoara. Orașul asta m-a cucerit. Am vizitat Cetatea, Turnurile Cetății, vestitul Turn cu ceas, Biserica din deal, Casa Vlad Dracul, Casa cu cerb, am urcat pe Scara acoperită și am făcut turul orașului cu trenulețul, așadar dacă ajungeți în Sighișoara, vă recomand să vă urcați în trenuleț pentru că este o experiență care nu trebuie ratată. Un oraș superb, curat plin de istorie și de clădiri minunate.

Luni a fost despre Ocland, plimbarea cu căruță până la Cetatea Kustály. Hanna și Andrei s-au bucurat enorm de această plimbare.

,,În partea estică a satului, în apropiere de “Pădurea Riko” se află cetatea Kustály, formată dintr-un donjon central patrulater înconjurat de ziduri de piatră și mortar, datată in epoca medievală. În locul numit “Vârful Hăsmasului” s-a identificat un bugus fortificat, cu șanț de apărare cu văl de pămant și polisadă, în interior aflându-se umele unei bărăci din lemn. Materialele descoperite constă în ceramică romană si fragmente de vase de factură dacică.”(sursa wikipedia)

Aceasta a fost experiența ,,Harghita” în mare parte, sau printre altele, prima parte, căci ne vom reîntoarce tot aici în curând, de această data cu scopul de a pescui la Balta de la Sanpaul (pasiunile sotului), iar mie îmi place zona enorm, asa ca ma voi bucura de natura.